De asta e Laura Marling "ciumega":
vineri, 29 mai 2009
Sigur E BA!
Acum stiu sigur ca Elena Basescu nu are simtul penibilului.
De la "succesuri" pana la razgandirea ei privind legalizarea marijuanei, Elena Basescu nu a dorit sa dovedeasca faptul ca e macar isteata. Si spun ca nu a dorit, pentru ca refuz sa cred ca o posibila viitoare europarlamentara nu se poate concentra macar putin. Si mai refuz sa cred ca filmuletul ei despre "Lupta pentru Dunare" e cu adevarat acesta. Spre rusinea mea, si eu sunt o consumatoare de Tanar si Nelinistit, dar imi dau seama ca "schemele" din genericul longevivului serial sunt penibile. Momentele ei de tandrete cu Dunarea sunt mai mult decat penibile... doar nu vrea sa credem ca Dunarea e primul ei iubit pe care nu il va uita niciodata, si la amintirea caruia, atunci cand e deprimata revine. Deja nu are rost sa mai spun ca e "fata lui tata"... eu nu o mai vad legata de tata Basescu, omul ala care este presedintele ce face gafe la fiecare 5 minute, dar care, insa, nu e in halul asta de penibil... mai ales ca la un moment dat, a dat impresia ca stie ce face... fapt pentru care a si fost votat.
Vreau sa dorm... dar nu imi pot scoate din cap filmuletul artistic cu EBA. Oricum, multumim Elena, iar ne-ai facut sa radem!
De la "succesuri" pana la razgandirea ei privind legalizarea marijuanei, Elena Basescu nu a dorit sa dovedeasca faptul ca e macar isteata. Si spun ca nu a dorit, pentru ca refuz sa cred ca o posibila viitoare europarlamentara nu se poate concentra macar putin. Si mai refuz sa cred ca filmuletul ei despre "Lupta pentru Dunare" e cu adevarat acesta. Spre rusinea mea, si eu sunt o consumatoare de Tanar si Nelinistit, dar imi dau seama ca "schemele" din genericul longevivului serial sunt penibile. Momentele ei de tandrete cu Dunarea sunt mai mult decat penibile... doar nu vrea sa credem ca Dunarea e primul ei iubit pe care nu il va uita niciodata, si la amintirea caruia, atunci cand e deprimata revine. Deja nu are rost sa mai spun ca e "fata lui tata"... eu nu o mai vad legata de tata Basescu, omul ala care este presedintele ce face gafe la fiecare 5 minute, dar care, insa, nu e in halul asta de penibil... mai ales ca la un moment dat, a dat impresia ca stie ce face... fapt pentru care a si fost votat.
Vreau sa dorm... dar nu imi pot scoate din cap filmuletul artistic cu EBA. Oricum, multumim Elena, iar ne-ai facut sa radem!
marți, 26 mai 2009
joi, 30 aprilie 2009
Ma- s(e)a - ua
Da... durerea de masea. Cea mai "dureroasa" dintre dureri. Durerea suprema etc. Durerea care nici nu te lasa sa traiesti, dar nici sa mori. Durerea care aproape face parte din tine si te face sa crezi ca nu o sa te mai simti niciodata invincibil. Se pare ca un c...t de masea e intotdeauna mai puternic decat tine, la dracu',
joi, 2 aprilie 2009
De ocupatie... navetista.
Cu totii avem probleme cu transportul in comun... cu pozitiile imposibile din autobuze... cu mirosurile "naturale" si cu oamenii carora nu le place sa taca si isi povestesc viata fara probleme. Asta i se intampla oricui.
Din nefericire, pentru mine, am o soarta si mai grea. De cinci ani fac naveta... Buftea - Bucuresti. Din Buftea pana in Bucuresti trec prin minunata Mogosoaia. E un drum lung si anevoios... plin de peripetii si de invataminte. In maxi-taxi am plans, am ras zgomotos sau am zambit, am iubit, am urat din tot sufletul si am suferit ingrozitor.
La inceputurile "navetei" mele, am avut primul si singurul accident de masina. Cu maxi-taxi, evident. Obisnuita sa dorm in aceasta masina a tuturor trairilor, de obicei in spate, nu am stiut ca facuse pana. Nu am stiut ca soferul a sarit din masina, si ne-a lasat sa alunecam spre padurea din Mogosoaia. M-am trezit abia cand ne-am izbit de un copac, iar geamul din spatele masinii s-a spart, desigur, in capul meu. Nimeni nu a fost ranit in acest accident. Nimeni, in afara de mine. Capul meu in care pana atunci intrase pana si un fier a avut parte de inca un cadou. In afara de mine a mai suferit o doamna careia i se rupsese un toc.
E adevarat ca la matematica sunt o catastrofa... dar cum e posibil ca intr-o masina in care ar incapea maxim 18 persoane, sa intre 50? De obicei fara geamuri deschise sau aer conditionat. Si sa nu uit de manele. In special de jale. Manele de jale.
Cum reusesc oamenii din maxi-taxi, in mare nu foarte educati, scolarizati sau macar cunoscatori ai alfabetului, sa isi doreasca atat de tare sa agate in asemenea conditii? Da, am si povesti frumoase legate de agatatul in maxi-taxi, insa prea putine. Eu il inteleg pe domnul de 32 de ani care nu a vazut o fata mai frumoasa ca mine, si simte nevoia sa imi spuna ca sunt cea mai frumoasa printesa... dar de ce trebuie sa imi spuna ca vrea sa asculte blues-uri de la Salam dupa ce m-a vazut? Nu imi doream sa inspir Florin Salam. De ce, ca sa ma agate, doi tipi aproape imi strigau aproape in ureche faptul ca au un salariu de 35 de milioane? Prietene, crede-ma, poti avea si 1 milion de euro pe luna, o sa zic doar ca nu esti genul meu (asta ca sa fiu delicata).
E trist ca dau 6 lei pe zi pentru acest spectacol... sau poate nu e. In afara de suferinta fizica, olfactiva si vizuala, este un mod de a observa oamenii.
Acum am obosit... dar voi reveni cu pataniile din maxi-taxi. Candva.
Din nefericire, pentru mine, am o soarta si mai grea. De cinci ani fac naveta... Buftea - Bucuresti. Din Buftea pana in Bucuresti trec prin minunata Mogosoaia. E un drum lung si anevoios... plin de peripetii si de invataminte. In maxi-taxi am plans, am ras zgomotos sau am zambit, am iubit, am urat din tot sufletul si am suferit ingrozitor.
La inceputurile "navetei" mele, am avut primul si singurul accident de masina. Cu maxi-taxi, evident. Obisnuita sa dorm in aceasta masina a tuturor trairilor, de obicei in spate, nu am stiut ca facuse pana. Nu am stiut ca soferul a sarit din masina, si ne-a lasat sa alunecam spre padurea din Mogosoaia. M-am trezit abia cand ne-am izbit de un copac, iar geamul din spatele masinii s-a spart, desigur, in capul meu. Nimeni nu a fost ranit in acest accident. Nimeni, in afara de mine. Capul meu in care pana atunci intrase pana si un fier a avut parte de inca un cadou. In afara de mine a mai suferit o doamna careia i se rupsese un toc.
E adevarat ca la matematica sunt o catastrofa... dar cum e posibil ca intr-o masina in care ar incapea maxim 18 persoane, sa intre 50? De obicei fara geamuri deschise sau aer conditionat. Si sa nu uit de manele. In special de jale. Manele de jale.
Cum reusesc oamenii din maxi-taxi, in mare nu foarte educati, scolarizati sau macar cunoscatori ai alfabetului, sa isi doreasca atat de tare sa agate in asemenea conditii? Da, am si povesti frumoase legate de agatatul in maxi-taxi, insa prea putine. Eu il inteleg pe domnul de 32 de ani care nu a vazut o fata mai frumoasa ca mine, si simte nevoia sa imi spuna ca sunt cea mai frumoasa printesa... dar de ce trebuie sa imi spuna ca vrea sa asculte blues-uri de la Salam dupa ce m-a vazut? Nu imi doream sa inspir Florin Salam. De ce, ca sa ma agate, doi tipi aproape imi strigau aproape in ureche faptul ca au un salariu de 35 de milioane? Prietene, crede-ma, poti avea si 1 milion de euro pe luna, o sa zic doar ca nu esti genul meu (asta ca sa fiu delicata).
E trist ca dau 6 lei pe zi pentru acest spectacol... sau poate nu e. In afara de suferinta fizica, olfactiva si vizuala, este un mod de a observa oamenii.
Acum am obosit... dar voi reveni cu pataniile din maxi-taxi. Candva.
joi, 12 martie 2009
Tolea vs. Grigore Lese.
Am ajuns acasa. Care e primul lucru pe care il fac? Deschid televizorul. Mandra ca am puterea (telecomanda), incep sa butonez... si butonez... si butonez. Printre Sexy Braileanca si Monica Columbeanu ajung la emisiunea lui Grigore Lese, de pe TVR Cultural. Cu toate ca sunt "fana" Grigore Lese, am zis sa nu pun capat slalomului meu printre programele TV. Ajung la Observatorul Antenei 1, unde se intampla ceva "senzational". O reporterita ii lua interviu lui Anatolie Ciumac pe holurile Antenei, si inteleg imediat ca dusmanul lui Dan Diaconescu urmeaza sa fie arestat. Cu toate ca imi zic in gand: " da-l incolo, mai bine ma uit la Grigore Lese", ceva ma impiedica sa folosesc telecomanda. Expresia chinuita pe care o avea Tolea parca imi ordona sa nu schimb programul, pentru ca nu il voi mai vedea mult timp. Peste 30 de secunde apar "mascatii" si il "salta" pe luptator, fara ca el sa opuna vreun pic de rezistenta. Atunci m-am gandit ca am vazut ce era de vazut, si ca in sfarsit ma pot intoarce la Grigore Lese. Dar nu pot... Totusi, omul asta a primit 4 ani de inchisoare, iar eu nu il voi mai vedea certandu-se cu Magda in urmatorii ani, iar asta ma facea sa fiu aproape trista. Daca il vom uita cu totii pe omul care a incercat sa il bage pe Diaconescu in tomberon? Daca asta e sfarsitul erei Tolea? Gandurile mele ma surprind. Astea sa fie parerile mele? Eu, dusmanca nr. 1 a produselor OTV sunt afectata de drama unuia dintre ele. In urmatorul moment ma intorc la prima mea iubire, Grigore Lese, si incerc sa il uit definitv pe Tolea, amantul care nu imi oferea nimic spiritual.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
